luni, 19 noiembrie 2007

Floarea-soarelui


Pana la urma am gasit-o. La gradina botanica :)
Posted by Picasa

copii




Posted by Picasa

Zmeul meu

Posted by Picasa

Afacere de familie

Posted by Picasa
De la ei imi cumpar lapte de soia si tofu. Aici lucreaza intreaga familie. Cateodata ii gasesc la masa. Unul dintre ei se ridica, serveste clientii, apoi isi continua masa.

Cu bicicleta pe rau

Posted by Picasa
Din partea de vest (Pu Xi ) poti trece cu bicicleta in partea de est (Pu Dong) peste raul Huang Pu cu unul dintre zecile de vaporase care il traverseza.

mirese

Posted by Picasa
Vreo douazeci de mirese am vazut intr-o zi intr-un parc din Shanghai. Fac foarte multe poze, cu rochii inchiriate si o intreaga echipa dupa ei. Mireselor li se reface machiajul din cand in cand. Asta cu mult inainte de nunta, poate chiar cu un an, pentru ca la nunta sa poata arata albumul.

luni, 8 octombrie 2007

sea food


In timp ce se aproviziona restaurantul :)
Posted by Picasa

duminică, 7 octombrie 2007

marți, 4 septembrie 2007

Hagi

Foarte multi chinezi isi iau si nume englezesc. Faceam misto de un chinez ca are si nume japonez si mai ales comentam numele lui englezesc (si anume Catastrophe!) si i-am zis ca daca tot face colectie de nume ii voi alege si un nume romanesc. Ma apuc eu si studiez nume, ii explic care ce etimologie are si ce inseamna... Dar degeaba, omuletul alesese deja: HAGI. Acum urmeaza sa-mi gaseasca el mie un nume chinezesc :)

Dragostea din tei

In afara de Consulatul Romaniei – care e deschis, dar nu e in functiune – singura prezenta romaneasca (sau moldoveneasca? nici nu mai stiu...) la Shanghai pana acum a fost Dragostea din tei: de cateva ori melodia remixata si cu versuri chinezesti si de cateva ori insasi piesa originala a vedetelor ozonice; ultima data intr-un retaurant japonez, intre doua selindion. Si mai nou au inceput si telefoanele chinezilor sa cante melodia asta.

joi, 9 august 2007

Lucia


V-o prezint pe Lucia, prima mea bicicleta la Shanghai. Dupa numele fetei din Lucia y el sexo, care avea o bicicleta din asta clasica. Are cos, coarne inalte, sa lata, cu arcuri. De mult imi doream bicicleta cu cos. Are cauciucuri argintii, n-am mai vazut niciodata. Si e rrosie. O sa scriu un text despre cum e sa mergi cu bicicleta pe strazile din Shanghai, pline de chinezi pe doua roti. I-as fi pus un nume chinezesc, dar zixingche=bicicleta nu-mi spune nimic si nu suna prea feminin :). De fapt in chineza acelasi nume propriu poate fi al unei fete, dar si al unui baiat. Mi se pare ciudat, tocmai in tara lui Yin si Yang.

vineri, 20 iulie 2007

Gaina e cocosul

Sau cum sa faci sa-ti fie sotul fidel.
Cativa chinezi mi-au spus ca eu ar trebui sa tin banii in cuplu, asa cum fac chinezoaicele. Si cred ca asa este, pentru ca la restaurant imi intind mie meniul, dar si nota de plata. Se vorbeste asa, printre expati, ca femeile din Shanghai sunt cam afurisite (adica mai afurisite decat in restul lumii). Ca nu stiu si nu vor sa gateasca si sa faca curat, ca sunt prea autoritare. Nu cunosc destule cazuri deocamdata, asa ca nu pot sa ma pronunt. Dar profa de chineza mi-a povestit despre doi fosti colegi de facultate, casatoriti: cam 25 de ani, castiga intre 400 si 600 euro fiecare, iar sotiile lor le lasa doar 150 euro pe luna si vor sa stie pe ce cheltuie ei fiecare banut. (La un momentat dat unul nu mai avea decat cartela de transport, pentru ca isi terminase ratia pe luna respectiva.) Nevestele ii obliga astfel sa le fie fideli, fiind convinse ca atata timp cat un barbat nu are bani, nicio femeie n-ar accepta sa-i fie amanta. In plus, refuza sa aiba orice fel de activitate in timpul liber, si bineinteles ca nici sotul nu are voie sa se duca undeva sau sa faca ceva fara sotie. E un fenomen care merita cerecetat mai indeaproape.

luni, 9 iulie 2007

Branza cu aroma de kiwi

Asta e mai mult pentru romanii plecati pe alte meleaguri, frati de suferinta eventual in aceasta chestiune lactata: branza. Pai la chinezi nu se gaseste decat o imitatie nereusita, super procesata, iar branza importata din Europa e foarte scumpa si n-are nici pe departe gustul de branza de oameni (= facuta de tarani). Dupa o tentativa nereusita de a primi nepretuitul produs din Romania, tot tipul care mi-a zadarnicit planul m-a si salvat, dandu-mi ideea sa o fac singura. Renuntatsem de mult la idee, cand niste prieteni din Londra mi-au zis ca ei au incercat cu cheag si n-a mers, ca laptele din comert mai are prea putina grasime. Am lasat laptele intr-un vas cam o noapte, la temperatura camerei, apoi l-am pus la scurs intr-o sita+strecuratoare. Si a iesit o branza dulce foarte buna, fara cheag si fara procesari. Dintr-un litru de lapte - cam 300g. Ma gandesc sa incerc si iaurt :), fiindca chinezii produc numai iaurt dulce. Chhh! Si intr-o zi am pus putin iaurt in laptele-viitoare-branza, ca sa se transforme mai repede. Iaurtul era cu kiwi, asa ca branza mea a iesit cu aroma...
Pofta buna!

joi, 21 iunie 2007

Viata ca un frigider gol

Obisnuiam sa merg la piata si sa cumpar de toate pentru o saptamana. Umpleam frigiderul si ma miram de ce nu mai e loc. Bineinteles ca nu apucam sa pregatesc tot si se mai stricau sau nu mai erau proaspete.
Apoi am vazut cum chinezii trec de la piata doar cu o sacosa mica, fac cumparaturi doar pentru o zi, sau chiar numai pentru o masa. Am inceput sa fac si eu ca ei si de atunci totul este mai simplu. Sa nu stii, sa nu-ti pese ce o sa mananci a doua zi. Sa te hotarasti atunci, cu putin inainte de a pregati masa si a merge la cumparaturi, sa vezi ce legume iti fac cu ochiul la piata.
Apoi ajungi sa traiesti asa, sa nu-ti pese ce va fi maine. Sa vrei sa faci si sa gandesti azi doar atatea cate poate cuprinde ziua de azi. Sa nu-ti indesi visurile, planurile si proiectiile in frigider si sa le scoti peste un an, mirandu-te ca nu mai sunt proaspete. Maine nu exista azi, maine va exista doar maine.

miercuri, 20 iunie 2007

blind taxi

Intr-o dimineata iau un taxi si, ca de obicei, nu ma uit deloc la sofer - e stingheritor sa nu poti schimba o vorba, de-abia intelege unde vreau sa merg. Imi place mult cu taxiul prin Shanghai, adrenalina. Uneori e ca o cursa de mare viteza, cu obstacole chiar. De data asta insa traficul era foarte aglomerat. La un stop vad ca nu plecam cand se face verde. Cand ma uit, dl taximetrist dormea bine-mersi si s-a trezit abia cand au claxonat din spate. La stopul urmator m-am uitat la sofer si l-am vazut cum adoarme din nou. M-am blocat si n-am stiut cum sa reactionez. Mi-am zis ca mai bine il las sa doarma, ca poate a muncit toata noaptea, saracu'. Stiu ca un somn din asta scurt poate fi foarte odihnitor uneori. Cand au pornit masinile din fata si am vazut ca dansul dormea nestingherit in continuare, am ciocanit in geamul care il desparte de scaunul din dreapta. Mi-a zambit larg, chinezeste si a pornit. Imi era teama sa nu adoarma conducand. Acum il urmaream permanent. Bineinteles ca la stopul urmator a adormit iar. Ma uitam la el blocata, iar trecatorii - cand la mine, cand la soferul adormit. Cand s-a facut verde, am ciocanit din nou sa-l trezesc. Vazand soferul ca nu se mai poate, la stopul urmator a inceput sa cante, sa deschida larg ochii, sa scoata capul pe fereastra, la racoare, ca sa nu mai adoarma. Ca de vorba nu puteam sa-l tin.
Am ajuns cu bine la destinatie, desi nu prea-mi era teama, soferii din Shanghai sunt atat de priceputi in a conduce intr-o ordine haotica, incat ar putea conduce fara probleme si cu ochii inchisi. Nu, nu i-am lasat bacsis. Cred ca e timpul sa-mi iau bicicleta.
De-acum insa ma uit din cand in cand la sofer cand urc in taxi.

luni, 21 mai 2007

Test de fericire

Daca ai mai avea doar cativa ani de trait, ce ai schimba in viata ta? Ce ai face sau, mai ales, ce nu ai mai face? Daca raspunsul este „Nu as schimba nimic, as face exact ceea ce fac acum“, inseamna ca esti fericit. E ok si daca ai multe de schimbat. Mai naspa e daca raspunsul este „nu stiu“. Cine are curaj, sa(-si) raspunda.
Dar daca n-ar mai fi nimic peste cativa ani (sfarsitul lumii, pe romaneste)? Raspunsul ar fi acelasi?
De exemplu, de cand am aflat ca distrug parcul de langa mine ca sa mai construiasca un zgarie-nori… e aiurea, ma raportez altfel la el. E absurd ca nu va mai fi si deja ma duc mai des si incec sa ma bucur mai mult de el.
Raspundeti, chiar si anonim, sunt curioasa. Apoi raspund si eu, poate tot anonim :)

Votat

Am votat la Consulatul Romaniei din Shanghai. Pana la 16.00 venisera vreo douazeci de romani si cei cativa angajati ai Consulatului sperau ca pana seara sa umple urna. Pe la voi cum a fost referendumul?

joi, 17 mai 2007

Relatii de prietenie China-Romania

Na, ca pana la urma mi s-a intamplat si mie ceva fain la Shanghai.

Am aflat, dupa zece zile - pentru ca in avion, inainte de aterizare, te pun sa completezi cateva formulare in care trebuie sa spui tot, unde vei sta si de ce ai venit si ce chestii peiculoase aduci cu tine, dar despre asta nu-ti spun -, ca la reintrarea in China trebuia in 24 h sa ma duc din nou la politie sa ma inregistrez (da, partea asta e naspa, dar, rabdare…). Si ca trebuie sa platesc si 30 euro amenda! Vreo ora am asteptat sa termine politistul cu americanca dinainte, exasperata ca trebuie sa plateasca 50 euro. Si inca o ora a durat la mine sa faca vreo doua procese verbale si sa completeze n formulare si chitante. Chinezoaica venita cu mine sa ma ajute imi spune ca politistul de la intrare va incerca sa negocieze cu celalalt sa imi reduca amenda. Dupa ora de completat formulare, ne spune ca imi da minimum, 10 euro. Pentru ca… atentie!... pentru ca am avut o atitudine buna, spre deosebire de americanca – adica nu am zis nimic, nimic, doar am raspuns corect la intrebari – si pentru ca intre China si Romania inca mai exista puternice legaturi de prietenie!

Cred ca e prima data cand am vreun beneficiu direct din faptul ca sunt din Romania. Daca ti s-a intamplat vreodata, marturiseste aici!