marți, 4 august 2009

Cum se vede lumea de pe Negoiu

Sus, pe munte, e tărâmul norilor. Te învăluie din toate părţile, te mătură, se scurg cu repeziciune dintr-o parte în alta. Norii te fac să te simţi sus.


Mi-a plăcult mult lacul Călţun, mic şi perfect ca o lacrimă a muntelui, ca un ochi de apă în căuşul unei palme de piatră.


Lacul Călţun, de foarte sus.

Lacul Vidraru, departe.

fotografii de Mihai Radi şi Denisse

4 comentarii:

caramica spunea...

Foarte frumoasa lumea de pe Negoiu! Uneori, imi doresc sa ma trezesc in fiecare dimineata pe munte sau sa nu ma mai trezesc deloc :)

Iulia spunea...

Mie mi-ar plăcea să mă trezesc pe malul unui lac, de fapt, să trăiesc tot timpul acolo.
Eşti sigură că a nu te mai trezi aici nu înseamnă a te trezi altundeva?

Veronica spunea...

Ce frumusete! Iubesc muntele, insa ajung atit de rar...

Iulia spunea...

Veronica, de acolo vezi Transilvania, ca un tărâm. Simţi Sibiul mai aproape, te gândeşti la oamenii pe care-i ştii. Aşa că, într-un fel, ai ajuns pe munte. :)